Poezii

Peste sufletul meu s-a așternut în timp un strat gros de praf. Mi-l învelise , ca o cămașă de ciment, protejându-mă, să nu care cumva să intre cineva în el și să-mi deranjeze singurătatea. Și pentru

Descoperă-ți iubito viața, Din trupul osândit la tihnă, Lăsându-mă să-ți gust dulceața Din cripta sfântă, coborâtă În locurile prea obscene Ca să le pot descrie-n versuri, Iubindu-ne, așa

Mi-aduc aminte, tremurai, Sub alba desfătare-a minții Și-nfiorată mă rugai, Să-ți mai arăt odată sfinții. Și să te las să joci cu ei, Un joc de-acela de copii, Cu antice fecioare, iubite de