Poezie

In abisul gândurilor

A cugeta=durere

1 min lectură·1 februarie 2007

Mediu

In momente de liniște...

Și dulce solitudine,

Când pânze de păianjen,

In jurul inimii se țes...

Mă intreb ... mai există

Izbândă de frămantarea ,

Sufletului singuratic?

Crampe de nervi ,

Și fulgere de mânie vin

Și pleaca in mintea mea...

...Un vacarm de gânduri,

Imagini și sunete imi bombardeaza

Sufletul plăpând...

...Oare am ajuns sclav propriei

Cugetări?

Sau e doar piedica ce precede

Transcendența?

Spasmele sufletului...

Se extind...ca ciuma in trupul meu,

Tânăr...

Simt cum mă desfac...

Cum ard...

In iazul de foc al..

Nebuniei ...

Slab,din ce in ce mai slab,

Neputincios...liber in bătaia Crivățului...

Credintei că mai sunt liber...

Vulturii...

Mi-au ciugulit hoitul...

Alb...

...Incă mă simt ,

Separat, in fiecare părticică...

Ruptă din mine...

Nici voce , nici maini,

Sa cer cel mai desperat ajutor!

Indurare...

Trezește-mă din acest cosmar drăcesc!

001.218

Liviu Ustinescu. “In abisul gândurilor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/liviu-ustinescu/poezie/229204/in-abisul-gandurilor

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.