Tinjind dupa o arca

Doamne, nu stiu De mai ai vreun plan Si daca da, de sunt inclusa-n el. Am auzit ca pleaca doar perechi Dar eu sunt unica; nu-i alt suflet la fel. M-a prins potopul la rascruce- A doua lumi Cea veche si cea noua O singura fiinta privita din afara Dar sufletul mi-e rupt in doua. Imi ceri sa am rabdare \"Rabdarea-i o virtute\",spui. Dar cum sa ai rabdare Cand sufletul s-asmute Asupra fiintei tale Cerandu-i sa se urce Pe Arca ce imbarca Perechi dupa perechi Lasand in urma jale, Tristeti mai noi, mai vechi? Picioarele mi-s prinse De surda inclestare Ce n-o aude nimeni, Nimeni in jurul meu. Privesc, pana si timpul Azi pleaca la plimbare Suindu-se pe Arca. Rabdare... E tarziu. Timpul s-a scurs si el.