Texte în proză

Abia apucasem să sorb din cafea, când, subit, toată atenția mi-a confiscat-o un punct verde-închis de pe linia orizontului. Și cum imaginea nu-mi spunea mare lucru, am transfocat-o, ieșind astfel la

LMlaurentiu mihaileanu

0

0

otto: Cred în Lume ca într-o margaretă, fiindcă o văd. Însă nu o gândesc, căci a gândi înseamnă a nu înțelege. ( ... alias Alberto Caeiro) 1. Gura de canal Alunga

LMlaurentiu mihaileanu

0

0

― Un calvar mi-e viața, părinte. Noaptea mă zbat ca peștele pe uscat, îi mărturisi subsecretarul de stat duhovnicului. Să fie pentru că lumea nu mă ia în seamă? ― Þi se pare,

LMlaurentiu mihaileanu

0

0

Da, neîndoios, era ceasul îndatoririlor de seară. Și cum tărăgănarea aduce deobicei numai ponos și amăreală, părintele Agnostie a trecut numaidecât la fapte. Cu toată delicatețea, dar și cu oarecare

LMlaurentiu mihaileanu

0

1

În încăpere plutea un amestec de ceapă lâncedă, costiță prăjită și pălincă. Te lămurea însă imediat gustarea neterminată de pe tăblia mesei abia luminată de un gemuleț cât pumnul. Zăngănitul ușii

LMlaurentiu mihaileanu

0

0

I Cuprins instinctiv de panică, mă poticnesc locului. Inspir adânc, expir prelung, încerc să−mi controlez expresia feței. Degeaba, nu mă ajută, așa că mă văd nevoit să țin cont de ceea

LMlaurentiu mihaileanu

0

0

Nu știu cum, pesemne îl scăpasem din ochi, deși acum pâcla ceții se rărise și îmi permitea să-mi refocalizez atenția. Mai greu de suportat a fost însă gândul că tocmai ratasem clipa mult așteptată,

LMlaurentiu mihaileanu

0

0

Nu știu să fi fost cândva o legătură între stranietate și originalitate. Ceea ce însă știu bine este că, atâta timp cât cel divulgat aici sunt chiar eu, nu altul, mi se pare deci legitim ca unghiul

LMlaurentiu mihaileanu

0

1

― Unde-i Franțuzu’? ― Aici, să trăiți! În patul de deasupra, paiele saltelei au pârâit scurt. Din câteva mișcări bine deprinse, deținutul a coborât strecurându-se între cele două

LMlaurentiu mihaileanu

0

1