Poezie
Cerul îngerilor
1 min lectură·
Mediu
Lacrimi de înger pe fața mea –
Stele, ca făcli ce luminează castelul singuratic din noapte.
Foșnetul gri, de păsări cântătoare,
Fâlfâiri spre turle de biserici,
Luminițe pe poteca vieții.
Șoptit, uman, miros de trandafir în floare printre ghiocuri de țigancă.
Un rege mort pe lespezi putrezite,
Împietriri, smarald, sclipiri în praf,
Busola îngerului și ceasul timpului.
Roșu în asfințitul sărat al mării,
Talazuri reci, din alte lumi
Și pulberi albăstrui, mai sus, tot mai sus, la ceruri.
Toiagul rupt, în mâini străine
Pe arena cu frunze de laur și petale de trandafir.
În paturi reci, prea reci pentru iubire,
Lacrimi, cenușă angelică și puf.
Șah mat!
002124
0