Poezie
Doar eu am mai ramas
1 min lectură·
Mediu
Cand o sa ploua am sa inteleg ca plangi,
Si am sa alerg grabita afara
Sa simt caldura picaturilor
Si puterea cu care m-ai iubit.
Iar daca norii m-ar aduce la tine,
M-as agata noaptea de coltul unei stele,
Si as cadea in ei, pana am sa te intalnesc...
Iar daca va adia prea tare vantul,
Si m-ar purta departe, am sa ratacesc...
Oricat, pana la cea mai indepartata stea
Unde ma astepti,
Doamne, sa-mi dai nemurire...
O sa-mi lipseasca pamantul cu flori,
Dar voi avea lumina din soare,
Dragostea ingerilor, eternitate din cer...
Asa ca, nu mi-e frica sa mor!
Mai mult decat sa traiesc fara voi,
In intunericul singuratatii ziua,
Si noaptea...in vise cu ochii deschisi.
Cand va cadea ploaia,
Voi astepta cu bratele deschise
Picaturile mari,cu care vrei sa ma imbratisezi.
Si le voi saruta indelung...ca sa-mi treaca dorul
De tine, de voi, desi nimic nu ma apropie
De obrazul tau, cum o faceai tu pe cand...
Erai...cu palmele tale tremurande de oboseala.
Asa ca, nu mi-e frica sa mor,
Mai mult decat sa te intalnesc doar in vise!
Si poate nici asa,
Pentru ca amintirea...
Nu o pot atinge.
Cristina.
002414
0