vers uitat

\"sa-ti leg aripile?!?!?!?

e o prostie!

peste riul desnadejdii

spre iubire

nu e pod...

dormi fara grije, dragul meu,

te vegheaza o femeie

care stie

sa-ti aduca singe proaspat

in aripile-ti ostenite

fara a se gindi

ca miine

nu-i ramine

decit sa isi aduca aminte.......

ps

nu sunt versurile mele...nu mai stiu cine le-a scris....

dar stiu ca mereu mi-au placut

si mereu mi-am amintit de ele. Chiar daca acum nu este cazul ....adica nu conteaza ce spun ele pentru ca nu sunt in situatia respectiva....sau ma rog... duc lipsa de viata, nu de dragostea celor din jur...

nu cred ca trebuie sa scriu versuri care sa imi \"oglindeasca\" clipa de fata. Clipa de fata la mine mereu e alta decit ceea ce scriu....

va multumesc din suflet oricum pentru comentarii...

stiu ca uneori \"lipseste ceva\"

ceva ce nu stiu eu a spune....sau sunt prea mindra sa o spun...

dar sunt mai mult decit fericita ca acest site, exista si ca aici ne intilnim mereu....

nici nu stiti cit de frumos e pentru mine....uneori as vrea sa stiti, alteori, nu...caci frumusetea uneori e incununata de prea mare tristete......sau durere....

doar frumusetea ramine.....doar atit...si ea, ne poate duce pe culmile bucuriei sau ale desnadejdii, in functie de starea in care suntem.....

daca vrem sa ne simtim inalti, asa suntem....daca vrem si ne simtim in culmea depresiei, asa suntem....

dar cita vreme luptam si exista in noi, poezia, indiferent de virsta sau de stare, ramine sa fie bucatica de frumos....

chiar daca din versurile noastre \"lipseste\" uneori ceva....

acel ceva, il tinem pentru noi....

ma bucur din tot sufletul pentru voi, care trimiteti versuri si ginduri aici....

sunteti asa de frumosi...

iar mie imi dati speranta....

ce fel de speranta?

daca ma intrebati va voi raspunde.....