Poezie
Soaptele tale
1 min lectură·
Mediu
Să nu-mi soptesti iubire
Că n-am sa te aud
Ne desparte o privire
Un ochi, un gând si e mult.
Culoarea alb albastră
A ochilor tăi
Esti la distanv-o astră
Iar eu sunt doar văpăi
Cand eu sunt parcă rece
Usor tu mi te aprinzi
Esti îngerul ce trece
Cu aripi de mă prinzi
Esti a mea lumină
Candela mea cea vie
Norocul meu dintâi e
încă mă ți de mână
Sunt pierdut, dar sunt aici
Si totusi esti departe
Ne luminează licurici
Eu am vise desarte
Am tot sperat că ai să vii
Sa ma salvezi de mine
Dar tu esti îngerul dintâi
Salvează-te de tine
Tu ții în viață frica mea
Cu gandul c-ai să pleci
Daca ochii tăi ar să fie reci
De ură aprind eu lumea.
Lumina ta se stinge usor
Si licuricii pleacă
De chipul tău acum mie dor
Prăpastia-mi e seacă
Tine-mă de mană
Să stiu ca n-are să mă fure
Chiar dacă ar să vină
Moartea cu a ei secure
Si totusi vocea ta
A dispărut căldura
Si aud. Se anunta lupta
Mă lupt singur cu ura.
00940
0