Poezie
atat cat sa stiu
3 min lectură·
Mediu
Te-aud cum râzi
din somn profund mă ia cu el…
îl știi, e-al nostru
mic secret
ce nimeni n-o sa-l afle,
der cineva î-mi sugereaza:
ca nu ești bună la nimic
ce-ai zis!
în sinea mea îl cred,
că nu stau sa te judec, ce prost sunt,
și mi-e lene
tu mă crezi ce zic?
Eu spun ca inima e împarțita ca s-o poți da la mai mulți
Tu – nu, că cica: e doar a ta, și o mai dai din când in când
La alții să se joace.
O fuck! Ce mica e palma ta...
Te-am mințit, acum o vad cum zboară înspre obrazul meu
Drept e că, s-a mai îngrasat un pic…
Dar acusi plange si slăbește la loc
Văzând cu ochii
și se face mică, mică, mai mică.
Mă simt prost
și de ce nu sunt erou, sau măcar cinic
Să pot, dar nu știu cum e faza cu vrutul
Mă concentrez, si încordarea aceasta
Declanșează acea transa, o știi ca ai fumat si tu din aia…
Î-mi unesc sinapsele neuronilor cu terminatiile nervoase de la capatul penisului
incep să simt,
...ce de obicei se simte cand faci asta.
Știu că mă crezi in stare de orice
dar nu de asta,
nu pot,
Și-așa ești mică, și te iau in pumn,
aș vrea să te sădesc într-un ghiveci
din care să-mi tragi sfoara cu clopoțeii
primiți în dar de la altceva.
mărturisesc uitarea, pierderea și vrutul.
Doar tu mă întelegi, exact ca in filmul ăla, numai că eu î-ți povesteam.
Dar dupa ce tu ai adormit am mai privit unul
frumos,
cu un actor ce dormea tot filmul
se mai stramba din când in când
si amarnic mă amuzam.
și iubeam
fiecare rază de lumină vagă
ce se reflecta pe chipul
și pe locul de unde
obraznic, regizorul î-i da la o parte pijamaua
mancam cu ochii, clefaiam pofticios
cu pleoapele grele de oboseala stresantă,
e viu, dar nu după multa așteptare
ecranul se intoarce lent pe partea dreaptă
și încet, dispare și acea lumină...
acum sa ne amintim
de ce privim filmele piratate, din alte culturi
cand pe noi, de fapt, ne intereseaza țâțele
si privim indelung la ele
prin sticlă, sau de pe hârtie
nu știu, creerul e prea obosit
și lasă loc de imagini plate,
iar eu sunt vesnic un regizor
ce mereu si-o trage cu actrita din rolul principal
si nu o mai scoate la capet cu repetitiile
si nici ea nu stie ce o sa iasa,
telenovela...porno....actiune mai rar,
că nu gasim batmani prin baruri,
dar, in schimb destule cenusarese, si prost ganditi de dumnezeu...
alături de mine stă un tip de om,
care deși nu știe asta, nu-mi place...
pe care am să-l demisionez,
o să vadă el...
m-am saturat...
Ieșiți oameni afară că e soare,
si umbra caselor face un fel de cancer sub țeasta muritorilor
sau rugină de os nefolosit...
00843
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Julian Andrew
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 482
- Citire
- 3 min
- Versuri
- 75
- Actualizat
Cum sa citezi
Julian Andrew. “atat cat sa stiu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/julian-andrew/poezie/1776738/atat-cat-sa-stiuComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.