Un sir de sinucideri
S-a sinucis speranta in mine Cand ceasul trist mi-a rapit lacrima, Mi-a inchis ochii sa nu te mai vad pe tine Si totusi te-am vazut cu inima. S-a sinucis dorinta neimplinita, Cand iubirea e
Adio
Cu tine in mine intr-un cimitir Spre groapa de ieri dezgolita Si pasii-mi grabiti plutesc in delir Eu, cea de ieri...sunt pierduta! Ma ingrop cu speranta si visul apus, Cu sufletul implinit
N-am scris niciodata pentru tine!
N-am scris niciodata o poezie pentru tine, Dar daca as scrie Ar muri toate poeziile din lume Cand mi-ai citi poezia ce te canta Asa cum esti tu... N-am scris niciodata o poezie pentru
Aberatie...fara rima!
Oglinda-mi reflecta imaginea ...vag O mana ce tine intre degete drogul Bratara argintie isi pierde norocul... Ramane o parte din ea! Piciorul intins...departe de lume Ramane o urma...un negru
Sarac si bogat
Nimicul si Totul isi duc astazi lupta Nimicul e gri Iar totul e verde, Nimicul zambeste...si Totul priveste! Nimicul cu arme grele apare Pe scena cea mare, cu laude multe... Multimea se
