Cloșca de lumină

1 min lectură·17 ianuarie 2005

Mediu

CLOȘCA DE LUMINÃ

Aș vrea să piui, Doamne, după Tine,

Să mor încet, chemându-Te mereu,

să-mi fie mângâierea-Þi alizeu,

să fiu senin, ca bolțile senine -

Și să renunț la tot: să tot aștept

copiii să mă-ntrebe vreo problemă,

maturii să se bată pe vreun drept,

Și Domnul să rămână o dilemă -

apoi din casă voi ieși senin,

cu o pereche de-ncălțări și cu o haină,

voi colinda prin marea lumii taină,

mâncând pământ, și flori de rozmarin -

Și-ntr-un târziu vei coborî la mine,

să-mi spui că viața mea s-a încheiat,

că nu mai am nimic de așteptat,

că Dumnezeu, și pentru mine, vine

Atât de mulțumit și împăcat...

Și ca un pui la cloșca de lumină,

Voi piui în Tine, mamă bună...

012.654

Jianu Liviu-Florian. “Cloșca de lumină.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/jianu-liviu-florian/poezie/101894/closca-de-lumina

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Cred că ai putea vorbi în versuri minute în șir. Este ceva de genul \"Asta am gândit și eu!\" Deci ești un poet talentat. Mult succes!