partaj
ia tu clipele frumoase în care pășeam pe nori, iau eu zilele noroase când puneam apă la flori haide, ia tu epitetele de ți le puneam în piept și dă-mi mie țipetele, deși știi că-i cam
IIvcelnaivo poveste de iubire care, practic, nu se va termina niciodată, ep.4
- din episodul anterior - inspirată de al doctorului Lloyd nutriționism oniric Ala, frumoasa, fu străbătută de un puseu liric; îi ceru lui Todd, infirmierul său, pix și hârtie și, zâmbind ca
IIvcelnaivtrei la cin’zeci de mii sau 2 lei bucata
am văzut-o exact, fără putință de tagadă stând lâng-o stație de-autobuz de peste stradă; era îmbracată fain, viu colorat, ca din revistă avea niște ghiocei în mână și-o figură tare
IIvcelnaivprobleme cu chiriașul de la mansardă
creierul meu se trezește halește, strânge din dinți, iubește, defechează și în general locuiește la mine; cu toate astea, refuză să-mi dea la timp plata nu, nu îi cer cine știe ce - o idee
IIvcelnaivPublicitate
astăzi, la colțul străzii mele, la butic au băgat Candoare, produs nou, la plic unei doamne între două vârste, supărată i-a fost oferit ca rest, dar l-a refuzat pe dată un puștiulică - și el
IIvcelnaivcelor doi tineri de la cora, din fața frigiderelor cu carne de porc, ea purtând un trening albastru cu dungi albe, el - tuns unu, cu blugi prespălați
ca o focă hăcuită de un urs flămând și ca mirosul unui crematoriu fumegând ca nonșalanța unui puști de 9 ani care fumează sau cearcănele unui optimist cu metastază ca o privire în tavan în
IIvcelnaivniciodată n-avem timp
dacă aș avea un pic de timp aș urca pe muntele olimp aș citi vreo câteva din carțile de le cumpăr pe toate parțile aș mai scrie pe-o hartie cea mai faină poezie dacă aș avea măcar un strop
IIvcelnaiveu, ediție specială
sînt peștisorul care se strecoară din năvod, firul de iarbă scăpat de al lăcustelor exod zâmbetul ce cu greu reușeste să se strecoare printre zecile de fețe sumbre la o-nmormântare sînt
IIvcelnaivKinegeticos de mă dor picioarele și acu\'
din stânga vine pălăria verzulie din spate - grăsuțul cu mutră hazlie evit cu o mișcare-agilă o mână subțirică, dar ostilă sar peste câteva obstacole de zici că-s făcătorul de miracole, noroc
IIvcelnaivLa hermana de mi marido
o bunică și-un bunic ea infirmă, el acoolic erau putred de bogați, ea - cu unsprezece frați mama de etnie rromă de nouă\'șpe ani în comă el - cam singur la părinți ochii tulburi, fără
IIvcelnaivde dimineață
am o moliciune în tot corpul și în cap din urechi mi se scurge pe umeri de pe umeri se duce la vale printre omoplați prin păr și pori moliciune din asta ma gâdilă de mor îmi vine să râd dar
IIvcelnaivbine că mi-au lăsat pleoapele la ochi să pot să adorm
o dimineață ce părea promițătoare cele o sută șaizeci și trei raze de soare ce hoinărit-au libere pe străzi în prea-frumoasă zi de astăzi, trei viziuni de-o frumusețe rară dându-mi la schimb o
IIvcelnaivmai multi negri mititei
mai multi negri mititei cocalari si plini de ei smecherasi sau derbedei, mitocani cu pumnii goi varii specii de ghertoi se plimbau prin societate; fiind multi, prea peste poate, nemurind in
IIvcelnaivo poveste de iubire care, practic, nu se va termina niciodată, ep.3
- din episodul anterior - întâlnirea între negrul balerin cu tenul fin și frumoasa balerină Ala, dură oh! așa puțin; apoi prin intermediul lui Alonso, fotbalistul discromat aflăm despre
IIvcelnaivo poveste de iubire care, practic, nu se va termina niciodată, ep.2
- din episodul anterior - O balerin-accidentată și un balerin cu spate rablagit se întâlnesc tocmai departe, la clinica profesorului Flitt, care încrederea deplin le-o câștigase cu-a sa
IIvcelnaivle toi du moi
tu esti fulgul iar eu plopul tu esti sticla eu sint dopul tu esti bulele, eu - apa eu am becul, iar tu - lampa eu am ochii, tu lumina tu esti scena, eu - cortina tu esti trenul, eu sint
IIvcelnaivpreaÎncruntatei
când te văd așa încruntată îmi vine să mă fac fier de călcat riduri și când te văd așa apăsată de greutăți aș vrea să fiu un zdrobitor ca ăla de usturoi și să fac din toate greutățile astea o
IIvcelnaivoricât de prost ai visat, sigur altcineva a visat mai prost
am avut așa un vis zău, ceva de nedescris cică eram o furnică nici prea mare, nici prea mică, o furnică moțăindă pe o margine de grindă; într-o liniște deplină mă visam regină o regină
IIvcelnaivo poveste de iubire care, practic, nu se va termina niciodată, ep.1
trăia demult chiar în ulan bator o balerină de un alb strălucitor; într-o zi la repetiții i se rupse zborul căzu nasol, și-și fractură piciorul pe lume mai era un negru balerin cu
IIvcelnaiv