Poezie
Singurătate
de Iurie Osoianu și Mihaela Botan
1 min lectură·
Mediu
Cât de departe nu ar fi să plec
Oricum, aș fi alăturea de tine
Și golul sufletului n-are loc în piept
Și nici trecutul nu-mi mai aparține.
Aripi aș vrea să am și să tot zbor
Prin albăstrimi de zări mereu spre tine.
Să înțelegi ce-nseamnă când adori
O nostalgie care nu-ți mai aparține...
Pierdută-n adâncimi de amintiri,
Cu-atâtea interdicții de la tine
Aș sta mereu înfiorat să tot admir
Un licărit de stea ce nu-mi mai aparține....
Și dacă nu m-oi regăsi nicicând
Printre abisuri efemer de clandestine,
Tu să mă lași așa, timid, zburând
Pe-aripa unui vis ce nu-mi mai aparține..
Iurie Osoianu și Mihaela Botan
Basarabia- Elvetia
001.682
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Iurie Osoianu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 110
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Iurie Osoianu. “Singurătate.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/iurie-osoianu/poezie/14002224/singuratateComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.