Poezie
e liniste de doua secole...
1 min lectură·
Mediu
vrajbă între ploi de soare lin
mă pui să fac.
și eu ma las, îmi place să visez...
aștept să văd dacă se coboară
îngerul la scăldătoare.
m-arunc, să prind alinare?
doar pentru mine..
înnot până la mijloc si ma scufund.
vreau să ating fundul vulcanului.
clocotește mândria, de ciuda că-s udă.
dar tu ce spui? nimic, liniște..
e liniște de două secole!!!
nimic nu s-a schimbat, aceleași alei
aceeași oameni distruși.
sau poate ceva, ceva microscopic
s-a modificat în structura noastră genetică.
poate ai introdus un nou cod pe care-l găsești
cand te gândești la măreția Lui.
dar tu ce spui?nimic, liniște!
e liniște de două secole...
022.992
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- iulia-mira carmaciu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 108
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
iulia-mira carmaciu. “e liniste de doua secole....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/iulia-mira-carmaciu/poezie/60090/e-liniste-de-doua-secoleComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
CPCPCamelia Petre✓E frumoasa poezia ta, imi place si cum se frange pe alocuri caci readuci ideea cu grija, dar sub o alta infatisare. Poate ca as schimba \"aceeași oameni distruși\", nu-mi suna prea bine, imi pare cam brut, dar e doar o parere. In rest liniste...
0
IC
multumesc, camelia! totusi cred ca am avut oarecare dreptate.de cate ori ai iesit pe strada(cel mai usor loc de gasit oameni distrusi) si sa vezi fete zambitoare?nu sunt o pesimista sau negativista, dar, chiar daca adesea mi se spune ca traiesc in ideal, incerc sa vad realitatea.
0