Poezie
Fara titlu...
1 min lectură·
Mediu
Mi-a inflorit carnea sub sarutul leprei,
Mi s-au deschis ochii sub mireasma dulce a putreziciunii,
M-am inchinat in fata energiei de frenezie funerara,
Nu-i asa ca lumina e alba?
M-am suit in trenul suferintei si-am accelerat natura moarta
Nu,lumina nu poate avea decat culoare unei vieti stinse si intunecate
Unite in eternitate in sarutul contradictiilor!
M-ai recunoscut? Sunt magarul dezinvolt al temerilor tale
Ce indulceste glanda pineala a mortii dobandite la nastere;
Ah, ce ma doare nunta spatiilor intermediare
Ce astampar n-are intr-o lume far`alinare...
Mi-ai atinge trupul oferit pamantului?
Mi-ai uni mainile inghetate in floarea pacatului?
Mi-ai strapunge pantecul cu febra dulcei tale putori?
As face-o!!!
Dar atunci, sangele dezvirginarii ar striga spre cerul ultragiat,
Si poate, ca uneori, iti vei aminti ca ai fost spanzurat cu un negru cordon ombilical
De stanca pe care valuri inlacrimate zadarnic o curteaza...
21.05.2003
(scrisa in colaborare cu Lory, Dragos si Laurentiu)
001568
0