toamna
prin toamna arsă de la geamuri pe cer căzut si plin de vină; plutesc trei pete de rugină și șapte nori pierduți prin ramuri... trei corbi,prin plopi adânc suspină.. trei puncte mici,trei negre
rondel parfumului de crin
parfum de crini, otrăvitor. imi face inima să-mi mai tresară ca și atunci când primul dor plecase-n noaptes umedă, amară imi amintesc cât de ușor dorea si-atunci si-acum sa moară parfum de
vartejul vietii
cuprinsă in vârtejul vieții, nu vrei să vezi ca eu mă sting... ca lacrimi reci mi se preling secând izvorul tinereții si când de soare mă ating pălind in raza diminetii, cuprinsă in vârtejul
singuratate
Singuratatii sunt sortit iar strigatul nu ma mai doare caci lumii,sunt doar o eroare. un demon rece,razvratit. lumina-n ochi nu-mi mai rasare...si chiar de visul a-ncoltit singutatatiii,sunt
