Poezie
Viața omului pribeag
1 min lectură·
Mediu
Bate vîntul la fereastră
Şi aşteaptă vre-un răspuns,
Însă nimeni nu-i acasă
Toți fugit-au şi s-au dus.
Stă sub ploaie şi îngheață,
Pare-mi-se c-a răcit,
S-a îngălbenit la față
Că de nimeni nu-i primit.
Vrea şi el să se-ncălzească,
La călduț – măcar puțin;
Stă ca paznic la fereastră
Dar stapînii nu mai vin.
Deacum plînge şi chiar muşcă,
Înervat singur pe sine:
Chiar un cîine are cuşcă-
Numai el pribeag rămîne...
Iat-aşa-i şi viața noastră,
Fugărită pe Pămînt:
Ba în jos, apoi se-nalță,
Chiar ca soarta unui vînt.
001.138
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ion Vatamanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 89
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Ion Vatamanu. “Viața omului pribeag.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ion-vatamanu-0033045/poezie/13904093/viata-omului-pribeagComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
