Po-căința

Preotul din satul meu (comuna Băneasa, Giurgiu) mi-a povestit o întâmplare care m-a impresionat în mod deosebit. Un seminarist care apoi a absolvit și a fost hirotonit preot, a avut o relație cu o fată care a născut un băiat. S-a căsătorit, a primit parohie și facandu-se cercetare a fost chemat la patriarhie. A continuat sa nege. A jurat pe Biblie că nu este el tatăl copilului, ceea ce sigur nu trebuia să facă. A fost chemată și preoteasa care l-a susținut spunând că din câte știe, nu este el tatăl copilului. Pusă să jure, a jurat și ea tot pe strâmb. Respectivii trăiesc și astăzi și sunt oameni vârstnici având în jur de 80 de ani. Între timp i-au cuprins remușcările și s-au hotărât să facă o nouă spovedanie, pe cea dreaptă. Ca să treacă mai ușor peste acest pas psihologic, și-au zis să meargă undeva la un colț de țară unde nu-i cunoaște nimeni și s-au dus în zona Bihor unde auziseră că există un duhovnic cunoscut și despre care toată avea numai cuvinte de laudă. Când au intrat în biserică, preotul pe care îl vedeau pentru prima dată în viața lor, i-a chemat pe nume pe amândoi spunându-le: - Veniți că de când vă aștept, să vă dau iertarea ca să scăpați de remușcări! Și m-am gândit la iubirea lui Dumnezeu care i-a așteptat o viață întreagă să vină la pocăință, ca să nu se piardă sufletele lor.