scrisoare deschisă
domnule cancelar domnule berlusconi ma trage nu știu ce...spre europa cu tot cu poporul meu haideți să să rostogolim Împreună cercul vieții așa după cum spuneam împreună \"soldați,vâ ordon
IMIon Mosteorudespre ea
...pe lacul uitării raze noduroase cu cruciuliță de nouri la gât loc nu mai era oameni mici priveau acea apă prohodul cântând printre sughițuri....de porțelan treceam eu cu luntrea
IMIon Mosteoruorizont de unde
unde-i castelul de la cheile acestea unde-i clinchetul a cărui poartă-mi deschide orizonturi de lemn prin care pătrund cu-o piramidă lipsă în brațe și-un grup fericit de-a mă ajunge din
IMIon Mosteoruepitalm 1
mi-a crescut iarba în barbă de atâta îndestulare verde și mare în goană după eroi tăceau chiar și licuricii la noi
IMIon Mosteorusuntem în viață,înseamnă că suntem
avem numele iscoadelor și aceasta în fond este retorica primăverii din care ieșim domnilor, vom intra în palat ca într-un fel de cal de lemn pus la îngrășat avem liste puse la
IMIon Mosteoruepitalam
ne odihneam pe viață și pe moarte iubita-mi dormea cu o mie de brațe deoparte Doamne ce iederă adormitoare ne încolăcea mi-a crescut iarbă în barbă de atâta îndestulare val de val cu val de
IMIon Mosteorudor de casă
un ochi îmi era plecat aplecat o ureche asculta glasul altei biserici era toamnă și mă vedeam în balconul celuilat ochi pată de om rumegând secundele platon,troțki,dante luați și voi,bre,o
IMIon Mosteoruerezii
de unde atâta vânt prielnic în spinarea unui atât de singur pachebot lumii i-o fi dat quasimodo cărămida la spart? sunt start din cauza mea ies încă aburi din sat din cauza mea ies aburi din
IMIon Mosteorucălcâiul lui achile
doar ochelarii cu privirea spre azilul din spatele spitalului de copii având rama pătrunsă de gânduri căzute luni noaptea pe când sosise mașina de lapte și pâine să descarce în podul și
IMIon Mosteorulunecam, căzut din pântec păream
pe gelatina mamei pe paluxul tatii mirarea în geană în mână în gură în jur parfum de sarmale iar în mine o foameeeee... partea mea feminină râdea de micul nostru dejun și de mica noastră
IMIon Mosteorugâtul și gheara
Cine m-a hotărât să mă iau cu mine de gât? ribentrop gările sale părinții tequila vămile? sau sălile de de retrager-n sine de retragere în alte hotare..? vreau să beau cocteil
IMIon Mosteorumi se bombează..
mi se bombează mi se bombează retina mi se bombează bobul de sare iodul din epifiza zilelor nesărate tresare vorbește cu creierul- meu-transparența dispare sunt un plural magazine cu fața
IMIon Mosteorunu suntem nici măcar....ruine
o,karina..de ce îți pui în pridvor ismenele la uscat? pe o inflamabilă sfoară grosimea lor este alifia adunării din sat majestăților noastre cei la nouășpe ani nu ne mai trebuia un
IMIon Mosteorupărăsire
am o față de ascet încălțată-n boconci ochii mei-vulturi reparați în aer creanga mâinilor unghiulară cimento-fag ploaia tot mai stufoasă și totul în jur tot mai statuie
IMIon Mosteoruînaintea mamii mamei nașterii noastre
oare cum l-o fi chemat pe tata tatei lui tata tatei de atunci din timpul când legiunea a 13 gemini s-a retras dintre dacicile lunci? când sau retras o fi fost bucuros o fi
IMIon Mosteoruboemul și suflul său
iată acum descrierea unui truc ingenios și de mare efect se împrumută din aristotel o foiță de om se mototolește făcându-se din EL o bilă mică s-așează Încet pe un evantai mișcând cocoloșul
IMIon Mosteorumanole manole
bună zidari bună răspund zidarii orbi zidarii construiți? Întreabă zidarii costruim răspund zidarii orbi zidarii nu vedeți? nu vedeți? că o umbră Înceată
IMIon Mosteoru