Poezie
Ziua în care am spus ''da''
1 min lectură·
Mediu
Liniște în casă.
Telefonul plin de respirația ta,
Respirația ta în telefonul meu.
Telefonul meu respiră odată cu tine.
Telefonul meu lipit de urechea mea.
E lipit de urechea mea,
Tu,lipit de urechea mea.
Și vorbe.
Vorbe,vorbe,vorbe...
Povești vorbite.
Liniștea din casă spulberată
De galopul cailor lui Alexandru cel Mare.
Oștirea toată, coborâtă din vorbe,
La mine pe covor,
Covorul din sufragerie.
Vorbe coborâte din telefon,
Telefonul plin de respirații
Și de vorbe.
De tăceri. Tăceri pline de povești,
Povești cu noi.
Cum ne plimbam prin castele,
Cum respiram la unison.
Oștirea e departe.
Noi.
Vii?
Da.
Și totul s-a oprit.
Sau a-nceput...
Ziua în care am spus 'da' a fost fatală.
00953
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ioana popescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 112
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 29
- Actualizat
Cum sa citezi
ioana popescu. “Ziua în care am spus ''da''.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-popescu-0042154/poezie/14090927/ziua-in-care-am-spus-daComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.