Poezie
Fara culori
1 min lectură·
Mediu
Am uitat să visez în culori…
Seara adorm lânga tine și trupul tău obosit mă face să uit
de visul cu două etape :
cea gri, când nu am puterea să țip;
cea mov, cand ești parte din mine.
Mi-aș dori să visez, fie și gri.
Mi-aș dori să te simt mângâindu-mi obrajii;
să fii zburătorul pierdut
în lumina de zi peste care trec anii.
Un vis rătăcit....
Din lâna de timp, țes povești doi bătrâni.
Părul alb, zâmbet cald, ochii plini.
În lumina de zi,
nu e mov și nici gri. Și nici alb.
Suntem noi obosiți
și-un pustiu de culoare.
Am uitat să visez în culori...
002.549
0