Texte în proză

După primul an, în care nu văzusem pe nimeni din cei ce pretindeau a mă iubi, și pe singura persoană pe care o iubeam, am hotărât că e timpul să mă întorc acasă, pentru câteva zile. Îmi era greu să

ICIoana Corcosa

0

0

Trecu, cred, o lună și ceva de la întâmplarea pe care am povestit-o, relația se termina curând, o simțeam. Dacă nu făceam eu aceeași greșeală, o făcea el. Nu mai avea încredere în mine, dar nu mă

ICIoana Corcosa

0

0

Căutam pe cineva, nu știu pe cine, dar mă plimbam. Și căutam adevărul existentei mele, care mă chinuia de ceva timp. Mă intrebam, probabil cum fac toti oamenii, de ce trăiești, de ce te-ai născut,

ICIoana Corcosa

0

0

Cap. I Era din nou la cabana de langa lac. Intra in cabana, dar era intuneric. Cauta un intrerupator, dar nu gasi. Aprinse un chibrit, insa incaperea era goala. Se intoarse sa iasa, dar usa se

ICIoana Corcosa

0

2

- Misca-ti fundul ala mare si gras! Deja e intuneric. Spuneam eu ca ajungem inainte de a se intuneca, dar tu ma faci mereu sa intarzii! - Ia mai taci! a dat replica cea de-a

ICIoana Corcosa

0

4

Trenul morții Se făcuseră deja doi ani de când rătăceam în gară. Nu mă vedea nimeni, iar ultima oară când l-am văzut eu a fost în acea seară fatală, a morții mele. Stăteam mereu în sala

ICIoana Corcosa

0

1