să nu furi enigma
Cumva, seara nu mai e seară, ziua nu mai e zi, tu nu mai știi, ea nu mai știe, se inversează polul orizonturilor. Cumva, rima nu mai are sens, viața nu mai are valoare, se termină
IBioana baciuSamplasini
Simi cântă la remiști, De ce? Nu știu. Întreabă-l pe resticot, care bea din diișport. Alleluiah! Vine smirna, abdahul joacă samba, bendiroiul saltă gamba, sar gândacii peste efla, dau cu tifla,
IBioana baciuHow can it feel..
Plouă..sunete, nimeni nu le poate vedea, nu le poate înțelege, vântul le poartă spre cele mai îndepărtate gunoaie, se rup. se sparg de marginea patului, și cum să mai simt? cum să mai simt dacă e
IBioana baciue de ajuns
e de ajuns să cerni speranțele printre firele țesăturii bluzei de in. și când se înserează, să aștepți să ți se usuce cerneala de pe certificatul de deces, proaspăt semnat de autorități. sunt
IBioana baciuÎn inspirație
În ziua când curg pietrele amestecate cu cenușă, iar soclul idolilor se dărâmă sub privirile neputincioase ale celor ce au crezut în ei. În ziua când cuvântul a ucis biata pasăre cântătoare. În
IBioana baciubegining now
Din urma celor ani ai săi, târâți prin suspensii, dureri și inimi de copil, privește spre întinsa mare a celui mai întins capăt de drum. Ea, care mi-a purtat pașii și m-a învățat să
IBioana baciuCeva nou
Ceva nou îmi apare, ca și cum o mașină fără sunet gonește aiurea printre bălți. Ceva nou, ca o adiere grotescă de pace, suflând a aer de Copou, care aș fi eu dacă nu m-aș fi născut. Mă
IBioana baciuLa țară
La țară, pământul naște copii fără glorie. Copiii pământului secat și umblat de picioarele bovinelor fără suflu inspirat, cresc în școli fără vise și urmări. La țară, aburul nopții reci și
IBioana baciuÎn noapte
Apar coamele despletite ale cailor de-argint. Și zboară,în miez de noapte, În cântec de cascadă. La fel ca și ieri. Urcă mișcarea în noi.
IBioana baciuÎntind încet
Întind încet timpul incert, pe nisip. Mai rămâne să privesc Marea-n față. Și totuși, În mine țipă o oarbă mânie.
IBioana baciuAforism
orbul nebun al blasfemiei tăcute , regizat în oglinda nemuritului hram . Femai orajele , gătite-n neșansă , supreme-n sfială și-n sunet de bam.
IBioana baciuÎn noapte
Apar coamele împletite ale cailor de-argint. Și zboară,în miez de noapte, în cântec de cascadă. La fel ca și ieri. Urcă mișcarea în noi.
IBioana baciuÎn zadar
Nu îmi pot ademeni Ideile. Așteptare.Concentrare. Trăim intensificare sărată, în coji de nucă.
IBioana baciuTrecător
Subțire e privirea, prea incoloră și trecătoare... Cu timpul, centura se va rupe...
IBioana baciuPromit
Promit să nu mai fiu ca ei, ci doar să cred că voi veni. Promit să nu mai fiu doar eu, Ci doar să sper că tu vei fi. Promit să nu mai fiu așa, cum sunt doar eu, cum vor să fiu, ci doar
IBioana baciuÎncotro
Încotro e albul din cerul trâmbițat? Încotro se îndreaptă speranța? Trupul se aruncă în sinea-i bolnavă de ciudă.
IBioana baciuO bucată de cer
De vină e căderea. Peste noi se surpă cerul. Verdele acela, cu mii de ochi,
IBioana baciuValul
Vălul s-a îmbibat de-atâta durere pe care i-a dat-o amarul. Văzându-l venind, fricii nu-i pasă. Se scufundă iubirea, printre păreri despre orice.
IBioana baciuFloarea palida
Tu,floare palidă de mai, cântând,ai gonit sunetele molcome de nai. Acum,trebuie să chem pasărea.
IBioana baciuUmbre
Umbre E-albastru?E verde? E negru? A fost și cer, și ieșire, și iarba. A fost doar un spirit? Au fost multe!
IBioana baciusa tot gandim
să tot gândim, visând la trecutul unei tot mai mari ratări. Hei!mai visați?
IBioana baciuaforism
aforism orbul nebun al blasfemiei tăcute , regizat în oglinda nemuritului hram . Femai orajele , gătite-n neșansă , suvpreme-n sfială și-n sunet de bam.
IBioana baciu