Poezie
Lumea mea...
1 min lectură·
Mediu
Noaptea cand ma asez in pat,
Simt racoarea precum catusele
Sunt tintuita pe vecie in lumea viselor
Totul e fals, pana si realitatea e vis.
Viata e eterna, chinul e etern cosmarul e etern
Libertatea revine..dar..e doar o prelungire
A acelei lumii, visele persista si in lunima soarelui
Sunt intiparite, iar luna , noaptea , racoarea, sunt aliatele ei
Luna te amageste cu insasi aparitia ei ..
E sclava.
Noaptea ..imbie cu intunericul protector…
E sclava.
Racoarea…e sora ei …e strajer….
E slujnica.
Visul…e ea, e cea care vine sit e invita,
Pe taramul ei,,,acolo tu iti lasi sufletul ,
Precum un bagaj care e prea greu.
00948
0