Poezie
Lumea mea...
1 min lectură·
Mediu
Noaptea cand ma asez in pat,
Simt racoarea precum catusele
Sunt tintuita pe vecie in lumea viselor
Totul e fals, pana si realitatea e vis.
Viata e eterna, chinul e etern cosmarul e etern
Libertatea revine..dar..e doar o prelungire
A acelei lumii, visele persista si in lunima soarelui
Sunt intiparite, iar luna , noaptea , racoarea, sunt aliatele ei
Luna te amageste cu insasi aparitia ei ..
E sclava.
Noaptea ..imbie cu intunericul protector…
E sclava.
Racoarea…e sora ei …e strajer….
E slujnica.
Visul…e ea, e cea care vine sit e invita,
Pe taramul ei,,,acolo tu iti lasi sufletul ,
Precum un bagaj care e prea greu.
00952
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ioana
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 107
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
ioana. “Lumea mea....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-0018667/poezie/1731049/lumea-meaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.