Poezie
Speranță
1 min lectură·
Mediu
Trăiesc într-o lume,o lume amăgitoare
Și totul e un vis,un vis fără urmare
Totul e-n deșart,e numai trădare,
Minciună,ură și multă răzbunare.
O viață scurtă,în care totul se termină
Nimic nu e pe veci,nici visul frumos
Promițător de dragoste și fericire.
Totul se termină cu amarele suspine!
Dar într-o clipă de agonie,
De o ultimă dorință,
În care sfârșitul se apropie,
Și nimic nu-și are rostul
Apare o urmă de lumină
Ca un înger între demoni
Și totul capătă un sens,
Iar visul ce renaște cu SPERANÞA va domni!
001.587
0