Poezie
MARINARUL
1 min lectură·
Mediu
Butoni si mansete
explodeaza deodata,
cad sincron pe podea
cu zgomot sec.
Lavaliera marinarului
largita
de respiratia furioasa
atarna peste trandafirul
cu petale de plastic.
Niciodata a lui,
doar un alt port
in drumul catre casa.
Juraminte, promisiuni
si-au fluturat secunda
din talerul balantei
rupta sub greutatea
partii opuse.
Pe celalalt trotuar
amantul si mainile ei
dupa gatul lui nevazute
dar simtite
ca un pumnal
infipt prin sira spinarii
direct in inima.
Biserica se legana usor
tinuta inca de parame.
-Ridicati ancora,
cu toata viteza inainte!
In urma plutea
trandafirul alb
cu petale de plastic.
013418
0