Noaptea în care m-am născut din nou
Mă gândeam la viața văzută printr-un ciob de sticlă. Îmi aminteam scene dintr-un film celebru, în care o lume dezumanizată era ținută captivă sub un clopot de sticlă. Contemplam fascinat iarna
IBIoan BarbDumnezeul din paharul cu votcă
Nu știu exact care este prima mea amintire cu tata, dar un lucru este sigur: nu mi-l pot aminti decât cu țigara "Mărășești" în colțul gurii și cu paharul de băutură în față. Mă ducea
IBIoan BarbÎn spatele regretelor e veșnic toamnă
Cu unchiul Traian, fratele cel mai mare al tatălui meu, ne-am trezit pe nepusă masă într-o zi călduroasă de septembrie de pe la mijlocul săptămânii. A strigat, dar de
IBIoan BarbOrașul scufundat
În seara aceea mă despărțisem de bătrâna contesă cu un sentiment de ușurare chiar dacă gândurile îmi erau inflamate de necunoscutele existente în cauza pe care trebuia să o rezolv în
IBIoan BarbNopțile unui proscris
Pe Niculae l-am cunoscut în cea mai neagră epocă a vieții mele, să fi fost cu vreo patru ani înainte de Revoluție, când eram deja în evidențele băieților cu ochii albaștri și când cel mai fidel
IBIoan BarbRully
Din turbină, sau vechea uzină de curent a orașului, cum i se spune încă, n-au mai rămas decât zidurile cenușii, scorojite, fără ferestre, și fără scara din fier turnat, în formă de spirală care făcea
IBIoan BarbNeînțelesul joc al rătăcirii
Ultimele nopți cu zăpadă m-au dus cu gândul la o vreme despre care n-am vrut, atât amar, să îmi amintesc și pe care credeam că o înmormântasem de mult. Dar parcă cineva își întinde, din când în când,
IBIoan BarbTulipan
Câteva zile la rând m-am tot învârtit pe braniștea dintre târg și podul de peste râul Strei, un loc aflat la câteva sute de metri depărtare de blocurile Orașului Nou, un loc pe care mă jucasem în
IBIoan BarbPentru învinși nu este loc între îngeri!
A mai plecat un învins. Aseară și-a încheiat toate socotelile cu viața, a deschis larg ușile și ferestrele implorând întunericul să-l acopere și acesta a intrat, l-a învăluit cu aripile de mătase, au
IBIoan BarbParastas cu Eurogold
Am rămas stupefiat, așa, pur și simplu, de când a venit, acum două zile, soacra mea în vizită și mi-a spus că în Bocșa, un sat din munții Apuseni, așezat pe zăcăminte seculare de aur și cupru, s-a
IBIoan BarbLa numărul 99 nu mai locuiesc oameni
Nu știu ce m-a apucat încă de dimineață să trec pe străduța ce urcă de-a lungul apei, începând de la podul din beton armat, succesorul podului vechi din lemn de stejar, pe care l-a luat apa la
IBIoan BarbSimple suspiciuni dintr-o toamnă târzie
Voi nu știți cine au fost comuniștii, mă. Voi nu știți nici ce idioată e lume asta, asta pe care o vedeți și care așa a fost, din toate timpurile. Acum ce v-ați adunat aici ca la circ, credeți că
IBIoan BarbCea mai frumoasă zi de după viață
Acum nu-l mai durea capul, nu mai gâfâia, nu-l mai chinuia somnul pe scaun: blestemul care-l urmărea de aproape treizeci de ani. Parcă dormea, pentru prima dată liniștit, cu fața în sus, cu mâinile
IBIoan Barb