primul sarut

era o noapte racoroasa de toamna in care vantul isi spunea povestea razand la vazul tuturor in parcul obosit de vreme rasunau acorduri de muzica mult prea tari pt somnul dulce al copacilor lacul sinistru acoperit de vraja chemarilor dulci ale stelelor radea la simtirea a tot ce va veni... lipsita de sclipirea rece si falsa a tot ce o inconjura,o fata cu parul blond ce curgea cu reflexii de aur peste umerii dezgolitii de noapte,isi plimba privirea cautand ceva anume. din cand in cand aceasta se oprea privind pierdut la cer,dar aceasta stare de confuzie nu dura... din spatele ei se uzira pasi,iar un baiat inalt cu ochii albastri parand foarte obosit. -te caut de ceva vreme,am si obosit hai sa ne asezam... fata privi putin uimita dar aproba cu capul; -ce vrei? intreba fata,iar el fara urma de gandire o lua si apropiindu-se ii spuse: -un sarut... fata privi uimita dar pana avu timp sa-i spuna ceva acesta o lua si buzele-i fierbinti incatusate de pasiunea lui se lasara adormite intr-o mare de foc... simti cum inima-i bate mai tare iar genunchii ii tremura usor...o frica stupida ii cuprinse corpul,dar...era fericita...era...primul sarut...