Dascăl
Am invatat ca marea Ucide intr-un val cuvinte Si-mi taie rasuflarea Cu reci pietre de morminte... Am invatat ca luna Orbeste visul cu lumina pala, Ca râul ei curge intr-una Izvorand din
Mereu
Uneori aștept sa cadă Picuri negri de zăpadă Să văd ca visul s-a terminat Că cerul meu a fost uitat. Uneori privesc cum apa Trece pe lângă mine Lăsând in urma doar suflarea Cu dulcile clipe
Cuvinte.Vag.Nu știi.
Cuvinte creionate. Răspunsuri. Iluzii înstreiate. Impulsuri. Te-nfățișez in zare. In negru. Cu ochii așa adanci. Mereu. Mă mint. Te voi minți și eu... Atât, căci știu, privirea ta Îmi pare
Cuvinte. Vag. Nu știi.
Cuvinte creionate. Răspunsuri. Iluzii înstreiate. Impulsuri. Te-nfățișez in zare. In negru. Cu ochii așa adanci. Mereu. Mă mint. Te voi minți și eu... Atât, căci stiu, privirea ta Îmi pare
Cuvinte răpite
Aud te chem și vin! Străbat întregul tău venin De chipu-ti doară ingeri... Te chem,te vreau și strig! Când rugul cerului mi-aprind Îți gust regina neagră. Și ceru-ți veșted și
Umbră de suflet
De te uiți in jos,la mine, Vedea-vei doar a mea culoare, Vedenie cu meandre line Ce ți s-agață de picioare. Tu nu mă știi,căci firea ta, Demult decis-ai trecătoare, Mă uită jos, in lumea
Detașare.
Te-astept.Te aud.Te strig. Te-acopar cu vedenii lungi Te vad cum visele-mi alungi Decand privirea-mi stinsa. Te plang.Te cer.Te vad. Esti doar iluzia din mine, Caci au trecut zile senine Iar
Þi se pare...
Dacă vezi cerul albastru, Că el se termină in zare Că marea-i spune vorbe dulci, E doar un vis ce ți se pare... Dacă vezi pământul negru Că-i cresc copaci cu pielea tare, Că ei se roaga-ncet
Tăcere
Și tac... Precum lumânarea în noapte Ascultând ritmul ceasului stresant Și ascult... Vânturile ce bat in șoapte. Mereu alunec pe-același versant Și zac... Și lumânarea mea se
Doar eu...
Și tac și-ascult cum marea Îmbata in a ei tăcere O clipă doar... ce-a fost a mea Și am crezut ca nu va piere.. Atunci stau și mă gândesc Că dulcea mare nu-i a mea Că răsăritul,foc de soare A
Uitare
Voi fi acolo,eu mereu... Și eu m-aștpet să mă surprinzi Atunci când eu mă uit spre mare Tu în brațe să mă prinzi! Să-mi spui ca ți-a fost dor, Că vântul te-a adus la mine Că mă visezi când nu-s
Umbra de suflet
De te uiți in jos,la mine, Vedea-vei doar a mea culoare, Vedenie cu meandre line Ce ți s-agață de picioare. Tu nu mă știi,căci firea ta, Demult decis-ai trecătoare, Mă uită jos, in lumea
