Pisika neagră din kosmos

1.

- Alo, aici Terra? Recepționat! Cum mă auziți?

Nu vă zăresc prea bine de aici, dar simt clar

cum disperarea vă intră

beată pe Porțile Magdeburgului. Dă o tură

prin noua ordine mondială, doar pentru a ieși

direct prin saxofonul

lui Bill Clinton: de data aceasta

mai resemnată ca o cursă strînsă de „out-of-body”,

cu tot kilometajul la bord consumat

2.

- Alo, aici Terra? Recepționat! Cum mă auziți?

Să nu-mi spuneți că nu aveți habar

despre pisica neagră a Regelui

Charles I, cu care ea împărțea

aceeași viață. Nu vi se pare firesc

ca după ce unul dintre ei a murit, celălalt

să fie condamnat la moarte? Pisica ceea a fost străbunica mea favorită!

3.

- Alo, aici Terra? Recepționat! Cum mă auziți?

Vă știu foarte bine

limitele, văzîndu-vă cum treceți

prin viață ca printr-un ritual calmant de tavolette

al condamnaților din re-

naștere. Cu cele nouă vieți

reciclabile, eu îmi pot permite cel puțin

una să mi-o trăiesc

ca un cîine.

4.

- Alo, aici Terra? Recepționat! Cum mă auziți?

Poate doar așa voi afla cum naiba

kosmonauții canini Belka & Strelka încă

nu au reuși să-și facă propria lor

civilizație în kosmos? O, by now

they both could

be two verry fucking badly

worshiped hot dogs!

5.

Recepționat! Cum mă auziți?

Nu va văd, dar încă vă disting bine

intențiile

bine mascate. Și nu mă mai luați voi pe mine,

cîinilor, cu „nu mănînci și tu ceva,

pisicuță?”. Mi-i suficentă

pe deplin Calea Lactee, inundîndu-mi

interstițiile creierului...

6.

Alo, aici Terra? Recepționat! Cum mă auziți?

Nu va văd, dar vă simt bine, acuma

nimeni nu mă poate convinge că Dumnezeu ar fi

altceva decît șoarecele alb

și orb ce-mi roade pereții

placentei de la fiecare viață. Dar încă e devreme

să mă gîndesc la ziua

cînd, peste creștele voastre, îmi va curge

lichidul pestilențios și divin ca o Pax Moldava întîrziată.

7.

Alo, aici Terra? Recepționat! Cum mă auziți?

Cît mirosiți încă a flori de cîmp, ar cam fi cazul

să vă catapultați, de-ar fi cu putință. Dar moartea

nu renunță așa ușor la viețile risipite

pe pistilul ei fertil. Așa cum petalele lăptoase

din lanurile de maci din Avganistan

ar putea fi chiar buzele roșii

ale femeilor violate

de trupa lui Cinghiz Han. De acolo a pornit

toată genetica lumii voastre, redusă

la recluziunea astrologică

a cifrei nouă extrasă din cele 27 de trepte

ale realului nicasian

8.

Alo, aici Terra? Recepționat! Cum mă auziți?

Mă adresez lui Amy Winehouse plecată recent

în sine la numai 27 de ani, la vîrsta neprevăzătoare

cînd Jimi Hendrix, Jim Morrison, Janis Joplin, Brian Jones și Kurt Cobain aveau conturile cu viața

și arta deja făcute. Cu numărul 27 strecurat

ca un vîrcolac în ziua sa de naștere, pe poetul Ioan S. Pop abia dacă talentul monstruos

al disperării l-a ajutat să scape din

strînsoarea „Ieudului-fără-ieșire”. Să-i văd eu a-

cum talentul de a evada

poetic din îmbrățișarea

econimică fatală a capitalei balkanice!

9.

Alo, aici Terra? Recepționat! Cum mă auzi?

Te întreb pe tine, Peter

Pan, cel care ai vrut să păcălești

cu masca inocenței o doamnă

bătrînă și onorabilă,

și care își face treaba prea scrupulous