Nestematele naturii

Ce mănânci frumoasă floare?

Raze de la mândrul Soare. Mi-au dat sărutul pe filă și fiori în clorofilă, mi-au fost factor de sinteză, dulceață-n fotosinteză. Mi-au pus parfum în corolă, nu surogat de fiolă, mi-au dat stropii de nectar, vraja prințului Bondar. N-am asemănare-n plai, iară juru-mi este rai; stol de fluturi la pistil mă-mbrățișează cu stil și mă simt ca niciodată, fericită, fin pudrată de stamina scuturată.

Pimăvara este-n miez, timpu-mi cere să visez, îmi e vrerea împlinită și petala ofilită; rodul mi-e pornit pe pârgă, n-am rămas ca o nătângă, fără gene-n embrioni sau porniri de epigoni.

Giuvaer, precum o floare, e mireasa-n așteptare, păru-i bucle se revarsă cu atingeri de mătasă, ochii dulci, îmbietori sunt fabrică de fiori, obrajii niște bujori ce te duc cu capu-n nori, buzele i sunt zemoase, moi, un izvor de șoapte-n doi. Trupul tânăr, fin cambrat, un deliciu de visat; un noroc proptit în casă, luna mierii o revarsă!