Iancu Alice

sincer cred ca punctul tau forte e poezia...textul asta pare o poezie in cautare de versuri..

mai mai mai....ideea nici noua nici rea nici buna....sincer as renunta la \"curul inrosit\"...prea iti ascuti armele ...si armele putin tocite au eleganta lor si au efect mai puternic

asta nu e un comentariu la poezie ci comentariu la comentariu....ai zis ca ti-e mila de batrani...de ce?mie un batran caruia ii tremura mana cand incearca sa manance mi se pare ceva ingeresc...tineretea asta cruda si violenta care se cultiva acum imi zgarie ochii

m-am gandit nitel inainte sa ma arunc in aceasta valrtoare polemica...draga Pan Iubirea este un cuvant tare mult terfelit in noroi si folosit pana la refuz,apare foarte putinor oameni si nu cred ca are un radar \"homo-hetero\"...ori eu cred ca numai Iubirea poate atesta existenta unui dumnezeu de orice fel...preotii nostri sunt casatoriti...asta ii face la fel de carnali in viziunea mea cat un episcop homosexual.Autorului acestui text nu pot sa-i spun decat ca inteleg exasperarea in fata unei omeniri indobitocite de buna voie si ipocrita ca buna stiinta(sau din lene de stiinta)...am observat ca starea asta apare in mai multe texte ale tale intr-o multitudine de forme...si as vrea sa-ti zic ca o sa treaca dar nu e asa...la mine a devenit un sictir total...mereu vor fi oameni indragostiti de cuvinte mari si perversi intr-ale sufletului:mereu vor fi biserici

textul nu mi se pare nici pe departe teribilist(ca altora)...mie imi sugereaza o suprafata cu asperitati si asta imi place...doar ca pe alocuri pare usor fortat(asta daca nu cumva sosetele rosii sugerau sangele)...contrariile dau nastere la frumos iar imaginea unui aspirant la pozitie de fiu de dumnezeu alaturata unei telenovele m-a lovit ca un ciocan...cred ca esti inspirat dar nu finisezi...dar,cum am mai zis,imi plac asperitatile

textul a reusit sa imi dea o oarecare stare de neliniste...un om fericit imi pare automat un om singur...iar cand pierzi fericirea ce faci?te intorci mereu spre ea sau te intorci spre lume? am avut strania senzatie ca raspunsul e unde va in poezia asta dar n-am putut sa-l gasesc...mai bine asa.am ramas cu nelinistea

poezia ta imi da impresia unui gand rostit dintr-o suflare...e ca un spasm