Poezie

Solitudine

Amalgam

1 min lectură·21 septembrie 2010

Mediu

E dimineață de septembrie.

Respir un aer

Mai ușor decât aerul.

Sunt mai ușoară ca aerul.

Soarele e viu

Într-o lumină mai vie ca soarele.

Trec prin toamnă

Și prin tot ce-mi iese-n cale.

Formele dispar.

Au dispărut cu fiecare plâns

În hohot de toamnă.

Nici oraș, nici stradă,

Nici fereastră și nici cer.

Sunt singură...

(21. Septembrie. 2010)

022508

Despre aceasta lucrare

Autor: Hîncianu Mihaela-Abiana
Tip: Poezie
Cuvinte: 59
Citire: 1 min
Versuri: 15
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

Hîncianu Mihaela-Abiana. “Solitudine.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/hincianu-mihaela-abiana/poezie/13954380/solitudine

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Popa Evelyn22 sept. 2010

Poate vântul pudrat de lacrimile toamnei te va lua pe sus...așa vei învata să zbori și nu va mai fii nevoie să treci prin toamnă sau ea prin tine...

ewc22 sept. 2010

Îmi place forumularea \"[hohotele] au disparut cu fiecare plâns în hohot de de toamnă\". M-am simțit purtat într-un loc plin de ecouri... și totuși... singur :)

Mulțumesc!