Poezie
Umilit cu împrumut
1 min lectură·
Mediu
Pe asfalt privesc si parcă mi-e rușine
Sunt umilul care nu își cere bani sau pâine
Tipul care prinde-n brațe norii
Pentru a fi mai sus ca tine.
Sunt nebun și zbor noaptea printre stele
Lacrimez în palme ca un câine
Ultima-ți țigară capătă arome fine
Parteneră de tristețe, regină pentru mine.
Viața-i un nimic ce merită traită bine
Nici vântul nu-i un rege printre stele
Dacă ochii tăi zâmbind nu-mi dau cu împrumut
Sacul ce îl duci în spate, sacul cu placere.ă
00939
0