Poezie
O nopte
1 min lectură·
Mediu
Trecut de miezul nopții
Și somnul nu ma ia,
Pierdut in voia sorții
Va spun povestea mea.
O nopte apasa rece
Ca marea fara valuri,
Doar trista luna trece
Gândind la idealuri.
Când tremura-n fereastra
Durerea ei si-o spune,
E peste voia nostra
Pleaca din alta lume.
Gandirea ce ia viața
Departe de Pamat,
E rece si te-ngheață
Dar este un dar sfant.
Dar luna somnoroasă
Se duce la culcare,
Iar stele se stig
Ca niste felinare.
Cand zorii zilei bat
La orizonturi triste
Si umbra nopții fuge
Spre alt taram de vise.
Cum poate fi adevarat
Că o fruoasă fata,
Ca soarele s-a aratat
Din noaptea-ntunecată ?
Dar poate fi un inger
Trimis din cer sa-mi spună:
Tu n-ai crezut in mine,
Acum te tin de mana.
001471
0