ecoul lung de toamnă
Paltini mari și-n frunze rari îmi vorbesc în șoaptă, în lumina necoaptă. Zumzet viu se lasă bate-ncet în fereastră luna albă și măiastră că și-a uitat chipul de crăiasă și-l vrea
GIgrecu ioan
0
0
Þie îți dau aceste versuri
Þie ți-aș da stelele nopții și luna - Străbuna, și încă alte mii și mii; doar ca să-ți pot șopți la urechea ta cea stângă și să-ți rog ochii să nu plângă pentru mine cel ce-am
GIgrecu ioan
0
1
Toate cele 2 poezii sunt incarcate