adio

Cadea iubirea cu ultima cortina,

Moarta chiar din actul cel dintai...

Actorii – noi – jucau ciocnirea alba a dintilor

Intr-un canibalic sarut,

De dor de sange si rosu de iubire...

Te privesc cum galgaie sangele din gatul frant al iubirii

Cu trupul vesnic intins si cu mangaierea pe buze... rosii

Rosii si ele.. ca ceara varsata din flacari rosii de lumanari sangerii

Si alba ti-e pielea

si alb – albul ochilor...

si curge fior rosu pe trupu-ti de-argint

si vene purpurii iti strafulgera-n ochii de cer.

Si strigi strigat negru sa-nvaluie tainic o lume ca strigatul ce ti-e...negru.

Si-o balta de sange pe noroiul murdar violet...

E soarele-n rasarit

Caci viata-i se naste din negura mortii

Si-i se stinge pe pat ... chiar la fel

De rosu, de alb, de negru si pal violet

mi-e privirea plina si sufletul gol...

o ploaie amara si rece te uda

si-ti spala buzele de ce n-a fost pacat, ci chiar mantuire..

o lume nebuna se ploua prin parcul cu-alei stresini..

se-aduna la strigat ...

se joaca o piesa in patru acte neterminate...

jucata de-o umbra si-o balta murdara, privind la culorile ce tainic se inghesuie-n ele...