Poezie
De la Alba-neagra
1 min lectură·
Mediu
Focuri de primăvară
de Lucian Blaga
Îngânând prin văi tăria
Sună ramul, sună glia.
Focuri ard albastre ruguri.
Pomii simt dureri de muguri.
Prinși de duhul înverzirii -
Prin grădini ne-nsuflețim.
Pe măsura-naltă-a firii
Gândul ni-l desmărginim.
Ce-am uitat aprindem iară.
Sub veștminte ne ghicim.
Căutăm în primăvară
un tărâm ce-l bănuim.
Căutăm pământul, unde
mitic să ne-alcătuim
ochi ca oameni să deschidem,
dar ca pomii să-nflorim.
Motto: „alba-neagra cu natura!”
Focuri (la grătare) de primăvară - parodie
Terminând acum „tăria”,
Că s-a dezghețat iar glia,
Focuri ard ca niște ruguri
Pe grătare, pe sub muguri.
Gălbejiți, spre înverzire
Prin păduri ne-nsuflețim
Și deshidratați din fire,
Vin și bere cam râvnim.
Sfârâie și micii iară
Și prin fumul gros ghicim
Cefele, că-n primăvară
Musai să ne-nzdrăvenim.
Și băgăm în noi pe unde
Mari proverbe-alcătuim:
Despre minte, s-o deschidem... !
„Tulai! Luni... de ne trezim!”
002908
0