Din perioada agonia

Topografie În fața ta posibil puțin mai la stânga sau dreapta sus sau jos O casa și-o grădină cu flori în interiorul ei se scrie În stânga o biserică în interiorul ei icoane sau nu Lumea se roagă? În dreapta bordel blonde, brunete, roșcate, șatene (în accepția unora, ele își practică “meseria?”) Preotesele plăcerilor trupești Ele nu greșesc sau greșesc În functie de valorile fiecăruia În spate O toaletă publică În interior oamenii își fac necesitățile pentru care a fost construită Sus Văzduhul înaripat Jos pământul/Pământul Ești la mijloc Din centrul tău pleacă infinitul (discutabilă ipoteza) Ești om sau dobitoc? „Aceasta-i întrebarea” ................ Poezia Copil împodobind cerul Floare deasupra timpului ................ Pelerinaj la marginea râului Sălciile parcă stau încremenite de pe vremea ultimului tango. Râul dă impresia că își păstrează credința în restaurare Copacii sunt prinși în marșul funebru O tufă zăludă: - Dumnezeuleee! A murit subit! Liniștea condusă pe ultimul drum - E încă frumoasă... Sub voalul mortuar Un bondar se-așează pe-o pungă de chipsuri Din explozia multicoloră a gândului: păsările descant ................ Forjorul Primavăra aceasta îmi pare mai grea Béla bácsi Avea palmele crăpate de muncă îmbătrânit puțin lăsat de spate L-am întâmpinat cu un surâs (La toți ne vine rândul) Am muncit mult Am muncit mult și greu, toa-tă viața Am făcut 3 case Una mie, una la nepoată Și… (zâmbetul i se ivise pe fața de parcă sfida universul. Nu moartea. Se prognoza o invazie de subînțelesuri) Una… în cimitir Prin 52 eram în armată (căderea în timp) Îmbrăcam ținutele soldaților trecuți prin război Ofițerii mâncau din cartofi Caporalii: restul Iar noi soldații curățam cojile Era foamete Chiar și după ce m-am eliberat era foamete. Casa în care stăteam avea un acoperiș de paie o bârnă slăbită, ce ținea tavanul, era proptită într-un stâlp de lemn. … Se vorbește acuma despre criză (nici nu știu dacă acest cuvânt de actualitate m-a readus sau poate, finalul povestirii? Am vazut doar: același zâmbet pe chipu-i rotund o buză arcuită de data aceasta, puțin mai energic) - Ce-i ăla criză? ................ Fantezie Ruga pământului adusese ploaia După câtva timp din bunăvoința vântului am luat parte la recitalul frunzelor Se întrezarea o toamnă... până într-un punct La orizont neîncrederea plana ca un zmeu Apoi totul a revenit la normal ................ Printre păsări (fabula) Ieri, așa pe la amiaz\' Vrăbioarele de prin vecini își făceau dichisul într-o dâra de nisip. Seara, bănuiesc - aveau (nici nu știu ce să mai cred) ori serată, ori vreun bal. Alte doua certărețe (nici nu știu din ce motiv) Se cred mari inteligențe. Lumea spune: Uaaaau, vedete! Da’ să vă vorbesc de mine: Toată ziua-s gură-cască pe la tribunalul lor. Ieri s-au prezentat: Un fazan și-un pițigoi. Contrariat: - Onorată instanță! Pițigoiul mi-a furat: cântecul! Cum vă explicați? Eu: frumos și educat Am o voce de stresat? Coțofana prezida: - Trebuie sa găsim răpitorul, Care a-nhățat fazanului: Zboru-i lin din înaltul cerului. Toată lumea a muțit. Pițigoiul, relaxat, a-nceput să fluiere. S-a închis și cazu\' ăsta.