Poezie

CEASORNICUL

1 min lectură·15 martie 2010

Mediu

CEASORNICUL

Dușman sinistru și ironic

cu mers fățarnic, cobitor!

ceasornice cu duh de ghiață

și țăcănit lingușitor!

Nu știu dacă m-ajuți în viață

pe cât îmi faci traiul amar;

dar tot privind cadranu-ți magic

de mult de tine am coșmar.

Din ziua întâi de la școală

priveam la tine ca năuc,

cu spectrul tău fugeam pe stradă

terorizat ca de-un haiduc.

Dar cât de multe suferințe

tu nu-mi provoci, bizar dușman,

în întâlnirile galante

când stai deoparte, șarlatan.

Și leganându-ți lin pendulul

privindu-mă fără rușine,

tu numeri clipele ce zboară

și pe-nfundate râzi de mine.

Din colțul tău, tăcut, demonic,

tu vezi secundele cum trec,

ce-n ritmul cinic metronomic

par o vâltoare de înec.

Ca să nu suni râzând cu zgomot,

eu ți-am venit ușor de hac,

căci nu te-am mai întors odată

și te-am lăsat numa-ntr-un arc ...

Prea încrezutule ceasornic!

(de nu ți-ar fi chiar cu deochi)

nu crezi c-ai sta dacă clepsidra

ți-ar da puțin nisip în ... ochi?

001.153

GHEORGHIU ALEXANDRU CEZAR. “CEASORNICUL.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/gheorghiu-alexandru-cezar/poezie/13933181/ceasornicul

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.