Poezie
Sărutul Mării!
1 min lectură·
Mediu
Simți căldura brizei cum ușor îți alintă chipul
Adori bucuria ce de fiecare dată, te cuprinde
Totul in jur se oprește, etern devine timpul
Auzi acum doar Marea, cu valuri ce-ți sunt cuvinte
Bucuroasă parcă, din cauza revederii
Cuvintele-și amestecă, devine agitată
Dar tu îndată o asiguri că pe durata verii
Îi vei acorda tot timpul și atenția ta toată
Un val mai mare atunci-ți trimite în semn de recunoștință
Mii și mii de buze simți, săruturi reci pe glezne
Vă îmbrațișați apoi și îi juri doar ei credință
Te-nfiori de plăcere, mișcările îți sunt mai lente
Te lași să te cuprindă, pe brațe să te poarte
Parcă ar vrea să mi te fure din mult știuta lume
Nimic nu mai contează, te are acum departe
De tine uiți atunci, iți uiți și propriul nume
Din larg acum privești, Uscatul trist îți pare…
A mai pierdut un suflet, vrăjit din nou de Mare…
001.416
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Gheorghe Stanila
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 153
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Gheorghe Stanila. “Sărutul Mării!.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/gheorghe-stanila/poezie/191091/sarutul-mariiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.