Apocatastază

Încălecând pe începutul acela de toamnă

Un tânăr blond a pornit să cucerească metropola

Aluneca solubil prin fațetele clădirilor gri

începând culoarea,

înflorind iedera pe umerii săi

cu degete cântând

Apoi începutul de toamnă i-a dezlegat aripile cărnoase, fulguind a ciorchine de struguri,

amestecând autobuzele

cu splinele trecătorilor mucegăiți

pe stamba veche

Tânărul, Pegasul și lumea

circulau în sus

se zbăteau atavic, legănându-și cozile

prin supermarchetul văzduhului

căci lumea o luase într-adevăr în sus

lăsând dâre civilizate

în palma diafană a Orașului,

Cel care vine noaptea și-mi rupe amânările pe frunte.

Apoi eu, Pegasul, îmi deschid nemurirea

dar rămân cuminte

Îndoi vinul cu apa și tresar melancolic vorbele…

Îndoi vinul cu apa și tresar melancolic vorbele…