Poezii

Iubita mea ma faci sa pling, Sa sufar pina-n adinc, Sa uit culoarea cerului, Si forma curcubeului. Ma faci sa fiu nebun de dor, Cu gindul la al tau amor, Trupul meu este

In neputinta nasterii Am urlat cu strigate desarte, Si atunci cerul s-a napustit Asupra vietii noastre. Un strigat de copil sfisietor, Striga intr-una salveazama ca mor, Eu disperam cu

Ca o floare mladioasa Cu finete si cu tact, Te misti in lumina lunii Ca regina la un bal. Dar privirea sfidatoare Ma cutremura-n corp, Si ma-nteapa chiar in suflet, Precum spinii

Ca o petala smulsa Din trandafirul vieti, Eu am cazut, La picioarele tineretii. Vraja ei rascolitoare, Prin suflete ne-a intrat, Si ne-a stapinit in totul, Chiar daca trupul a

Codrule cu frunza deasa, Pasari ciripind a viata, C-un covor moale de iarba Lasa-ma sa vin acasa. Acasa-n sinul tau, Ca mi-e dor si-mi este rau, Acasa la umbra ta, Si la stralucirea

Cind zorii zilei se revarsa, Asupra chipului meu obosit de lupta noptii,cu visul nebun ochii orbesc in puterea razelor solare. Ca fulgii moi de nea, Razele ma gidila usor Revarsindu-si

Doamne!ce frumoasa esti Cind in vraja diminetii, Cu candoare te trezesti! Cu o lene-mparateasca, Si cu parul despletit, Soarele iti da binete Si-ti ureaza bun sosit. Tu cu calda ta

O frunza batuta-n vint, Este omul pe pamant. Sursurul izvoarelor soapta caprioarelor, Floarea de nu ma uita umbra zeilor, Razele soarelui zimbetul frumosului, Roua diminetii lacrima

Luna,soare,zeci de stele Straluciti tot cu putere. Luminati-mi drumul vietii Si candoarea tineretii. Cind pe cer ve-ti lumina Ochii-mi voi indrepta, Spre imparatia ta.

Curg lacrimi peste lacrimi Si se-ntilnesc sub barba, Curgind siroaie reci Scurgindu-se spre talpa. Obrazul tau e putred Si rosu ca de foc, Te doare, si-ti dau lacrimi Cind

O raza de lumina Din ceruri m-a strapuns, Si m-a lovit in pintec Cu dragoste si plins. Eu am simtit acolo In pintecu-mi rotund, Ca misca o fiinta A cerului prunc sfint. Era o nebunie Sa

Cind dorul urla Cu strigate bizare, Curgind siroaie Din trupul ostenit. Voi ati uitat de mine. Si ma intreb,dece oare? Dar viata este aspra Si totul a inebunit. De ce iesti dintr-o

Ai venit din nou,sireato! Ai sosit ca sa ma iei? Dute-ncolo si da-mi pace. Fa ce vrei,sa nu ma iei. Eu acum n-am timp de tine, Lasa-ma langa ai mei. Atunci cind eu voi fi gata, Chiar te rog

Departe de casa pe locuri straine, Curge cu durere singele prin vine. Si lacrima curge in chip de tristete, Cazind ca o piatra pe noroiul rece. Timpul a trecut, dusman necrutator Si-a lasat

Doamne chipul tau se-arata, Intr-o lume vinovata, Fa doamne ceva,inchipuirea ta, Sa ne mantuiasca,iarta-ne cumva Daca vei putea,prostia omeneasca. Tu ai indurat cu lacrimi Pentru noi crestini