Poezii

sunt un Sisif al placerii; imi trag dupa mine povara, urc pe umerii tatalui meu si el imi conduce pasii, ma ajuta sa respir si sa vad. imi poarta prin fata stancile sale prietenoase. lacrimi

sunt omul intors, sunt fiara si ura ce n-are masura, sunt pumnul in gura; simt totul pe dos paianjen mi-e gandul si praf am in suflet si somnul mi-e urlet. iar capul meu ranced uraste