Ocară
Blestemat am fost să fiu sensibil, Să-mi pierd timpul deplorabil, Din resursele-mi o mie, Toate-s spre ideologie, Să-mi dau nervii pe prostie, Să nu tind spre bogăție, Și mă
Veac
Te scarmănă, te deapănă, Ești ață. Prizonieru' eului social ești pân’ te taie, Jumatatea e împărțită, de un înger poate, Concomitent, pângărești pământul, Apa, aerul și focul, Și ești croit
Ghemul
Dimineața, vulnerabil ca primii din piramidă mă trezesc, Datorită instinctului sunt ajutat, așteptând ca imaginea s-o rotesc, Fără gânduri adânci, fără decizii importante aștept să cresc, Fără să
Inerția
Un corp fizic sau sentimental, Schimbându-și poziția, compania, Clima, starea, în și din banal, Automat tinde să revină spre inițial. Au loc reacții și/sau doar mental. Dor se cheamă la
Scopul
Să fie oare preamăreț? Să fie oare existent? Sau doar luptăm pentru nutreț și totu-i aparent?! Diferența dintre noi si restul, În tablou e mai strident. Dragoste; da-i gol cuvântul, și
