Doar tu
doar tu mă știi așa cum sunt și tot tu ești cea care știi că nu sunt demon dar nici sfânt să nu ma crezi că sunt frumoasa mea doar tu mă prinzi zâmbind la stele și știi prea bine că te
Circumstantial
azi mi-s ochii goi am pus bretele sufletului meu ca să nu-l pierd îl simțeam scurgându-se contopindu-se cu vidul din interiorul tău simțeam cum te apropii cum te strângi în jurul
Obscur
Iar luna, tăcută și ea, Pe dealuri aruncă lumină, În vale, orașul tăcut, Adormit de mult, Pare o antică ruină. Pe cerul înalt și pustiu Sunt nori ce aleargă
Iarna empirica
Dacă rămâi, te rog, aprinde lumânarea, Și-aruncă niște lemne să ardă-n șemineu, Și dacă m-ai trezit și-i tot întunecată zarea, Aprinde-ți o țigară și dă-mi să trag și eu. Afară-i ger
