Gârda Petru Ioan

Pisicuțo, îți iubesc
Fundulețul, mersu\',-ntorsul,
Dar de stau și te privesc,
Cel mai mult îmi place... torsul.

De-a dat în spini, eu nu mai pot
S-o folosesc deloc. Dovada?
E găurită peste tot,
Precum e Albă-ca-Zăpada!

Doamnă Filofteia Sfântu, eu am promis că îți voi da de toate pentru că am crezut că dacă vin la guvernare voi sta călare pe bani și îi voi distribui sub deviza zece mie, unu ție. Așa am și făcut, dar acum s-au terminat. Am descoperit că aici e pe principiul „de la lume adunate, și-napoi, dacă se poate”, ori nu se mai poate că nu se adună. Pentru că nu lucrează nimeni câmpul, pentru că fabricile le-am desființat sau le-am dat de pomană străinilor, pentru că băncile le-am dat tot de pomană, după care ne-am împrumutat ca să le mai dăm niște bani, că nu le ajungeau. În plus, jumătate din populație e pensionară, jumătate din ce-a rămas e invalidă și jumătate din ce-a rămas sunt căpușe politice. Mă întrebi de ce mai stau aici dacă nu sunt în stare să fac ceva? Mi-e rușine! Trebuia să plec mai demult, acum nu mai pot, că mă bate mama și tata, pentru că le-am tăiat și lor pensia și i-am făcut de rușine la tot satul. Nu demult, mama mi-a zis să mă duc să fiu director de cămin cultural în sat, să fiu fala munților, cum bărbat eram odată. Poate că era bine dacă mă duceam. Dar acum mi-e frică. Dacă nu fac față? Sigur că aș putea cosi pe lângă Cămin, aș putea crește niște iepuri, gâște, la astea mă pricep. Dar repet, mi-e rușine.
Apoi, sunt deja profesor universitar. Cum să mă duc la facultate să mă întâlnesc cu foștii colegi? Nu pot. Dragă Filofteia, iată, m-am destăinit ție pentru că nu mai puteam. Acum stau în Palat zi și noapte și aștept să facă ceva președintele. Nu știu dacă nu cumva are și el starea mea sufletescă, pentru că l-am auzit odată spunând unei blonde că tare și-ar dori să meargă pe un vas, să fie căpitan, că ce bărbat era el odată.... Care vas?

Te-ai speriat prin șapteșopt;
Îmbătrânind, te-ai mai (re)copt
Și-n timp, apoi, te-ai mai călit
Deci cred că ți-ai mai revenit.

Inginerii știu de ce...

El se ocupă cu cărbune:
Mai ieri, îl fabrica, pe bune,
Iar astăzi, timpul să-i mai treacă,
S-a așezat pe el și-l freacă.

Ea face-n casă muncă vastă,
Spălând de-a lungul și de-a latul
Și-i menajată de nevastă
(Doar pân’-o prinde cu bărbatul).

Cioplea, pe bani, în lemn de vase
Și își trăia „la vie en rose”
(Doar până-n clipa când aflase
Că i se spune marangoz).

Un tip cu fața ca de smoală,
Ce,-n ciuda miilor de scuturi,
Venea ades în capitală
Să-i ia pe țărăniști în șuturi.

Vezi, Dane? Iar cu fofârlica:
S-arăți că ești util o dată,
Arunci colacul după Ica,
Dar Ica e deja salvată!

Un bun venit! Cu toți mai marii,
În sănătatea ta închin
Și-ți spun să cam eviți flecarii
Precum Norică sau Florin.

Un lucrător –și spun truisme-
În loc bănos, deși murdar;
Pe undeva, expert în clisme...
Mă rog, un fel de găozar.

doar bugetarii sunt la -25%
(Viorel Vrânceanu)

Păi nu, că eu sunt bugetar,
Mă tem c-ai înțeles pe dos,
Deci e privată tipa, dar
S-a evazat ceva mai jos.

De ce n-o fac? Nu e de lene
Si poate-ar trebui s-o stiti,
Doar stau aici si scriu catrene,
Pentru doi morcovi flescaiti!
(Atropa)

Cum n-ai mai vrut de el să scrii
-Probabil că-ți pierise chefu\'-
E de imaginat, să știi,
Cam cum e morcovul de șefu\'.

Amice, nu-i frumos să-njuri,
Căci în a mea activitate
De-o vreme s-au luat măsuri
De maximă-austeritate!
(Atropa Belladona)

Ești liberă, de-acum, de tot?
Păi poți ieși, așa socot,
Cu mult mai des pe trotuar...
C-o pătlăgică, un mărar.

pensionarii sunt cei mai...loviți!
(milos petru)

Pensionarii, ciocu mic!
Vă trebuie doar bani de dric,
Iar voi ne scoateți din sărite
Cu pensiile nesimțite!
:)

public

Atropa, ne-am luat cu gluma
Și văd că nu te-am întrebat:
Tu-n ce sector servești acuma?
Prestezi la ublic sau privat?

Norică, și tu ești cam dus,
Când crezi că e greșită zona
În care scriu. Eu nu am spus
Că vreau să sar cu Belladona…

Ce mult mă bucur că te am
Ca bună piază și că-mi spui,
Că, iată, tocmai mă gândeam
Să sar cu parașuta lui.

Cătam -citind mai sus, mai jos-
De unde a pornit disputa
Și cred că ești invidios
Că am sărit cu parașuta.