Kafkoinsecta
Mă transform în taică-miu – mi-am zis într-o dimineață, privindu-mă în oglindă. Nu era vorba de prima urmă de rid răsărită pe frunte, nici de cearcănele violet, care puteau fi puse pe seama
0
7
(peron)
mi-am lăsat ultimul sărut într-o gară pustie ultima lacrimă mi-am lăsat-o pe o batistă necunoscută peronul era gol o șină se deschidea tandră ispititoare doar eu așteptam dar trenul meu nu sosea am
0
0
Toate cele 2 texte în proză sunt incarcate
