Poezie
seninatate
in cheie melancolica
1 min lectură·
Mediu
hei, tu, cea fara de cuvinte,
mai tii minte cind stateai cuminte la fereastra
sub ploaia privirilor mele,
care curgind te cuprindeau, sovaielnice candelabre.
din melodia ta uitasesi portativul.
ah, ce dulce erai tu, incercind din priviri cheia sol...
te dezbracasem si de cuvinte si de note.
dar cum ai putea tu uita asa ceva?
a fost ultima oara cind ne-am intilnit.
de atunci incoace surd am devenit
la cintecul frust al flautului medieval.
001896
0