Poezie

Exil pe mare

1 min lectură·2 noiembrie 2013

Mediu

Te-am visat odată ca o lumină agresivă

ce-mi pudrai patul

cu extazul miilor de lilieci adormiți

și-mi desenai furtuni de pe mare

în ceașca de cafea

păstrată pe masă afară,

cafeaua din umbra ta...

Mi-ai spus să fugim bezmetici

printre blocuri, ziduri, grinzi și Bermude

ca nu cumva

să ne calce melcii pe urme.

Și de-atunci tot fugim

după trenuri,

mașini și tramvaie,

ne oprim în gară,

fumăm o țigară

și-alergăm iară prin ploaie

după bani, după fete,

după mare...

Ca niște pescăruși,

exilați pe oceane,

ne luam de-o aripă

în căutarea

geamandurilor tăcute.

Și-n zborul nostru nebun

ne zdrobim capetele

de sunetele albe sau negre

ale unor clopoței de argint

spânzurați de spuma

văduhului albastru:

ding-dong, ding-dong...

00794

Gabriel Alexandru Gociu. “Exil pe mare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/gabriel-alexandru-gociu/poezie/14037938/exil-pe-mare

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.